la-Tulcea.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii tulcenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Unitate de procesare a peștelui de două milioane de euro, la Tulcea; 40 de noi locuri de muncă și 9 produse tradiționale atestate

Agerpres

 

O unitate de procesare a peștelui din Tulcea, realizată cu o investiție greenfield care depășește două milioane de euro, livrează pe piața autohtonă peste 16 produse din pește, din care nouă au primit deja atestate de produse tradiționale din partea Ministerului Agriculturii, iar pentru un alt produs, respectiv Scrumbia afumată de Dunăre, investitorul încearcă să obțină la nivel european recunoașterea ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

"Am realizat o investiție de la zero, de peste două milioane de euro, într-o zonă cu tradiții pescărești, unde toată industria de prelucrare a peștelui a suferit o prăbușire după 1989. Business-ul inițial a fost pescuitul marin și ulterior am simțit nevoia valorificării superioare și am profitat de această oportunitate a Fondului European de Pescuit pentru realizarea unei unități de procesare. Am depus un proiect în 2010 pe Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013, care a avut o valoare de circa 1,3 milioane de euro, iar restul investiției a provenit din fonduri proprii și din credite bancare. Până în prezent am reușit să creăm și peste 40 de noi locuri de muncă în această unitate", a spus directorul general al unității tulcene de procesare, Daniel Buhai.

Acesta recunoaște că nu ar mai începe din nou o astfel de investiție, mai ales că resursele de pește din Delta Dunării pe care și-a bazat inițial afacerea nu se găsesc atât de ușor și este nevoit să recurgă la prelucrarea peștelui din import, în proporție de 30% din materia primă. Producția totală obținută până în prezent se ridică la 300 de tone de produse din pește pe an, deși capacitatea unității suportă peste 500 de tone într-un an.

"A fost foarte greu, nu aș mai face a doua oară o investiție de la zero. Am avut o primă întârziere la depunerea dosarului pentru proiectul prin POP, însă ulterior au fost respectate toate termenele. Unitatea poate prelucra 3 tone de pește proaspăt pe zi din care rezultă 1,5 tone de produse procesate, dar încă nu am ajuns la această capacitate pentru că nu avem materie primă suficientă. Noi ne-am bazat pe resursele din Deltă și acum le simțim ușor în scădere. Nici din acvacultură nu reușim să obținem suficiente resurse, deși au fost alocate fonduri importante din POP pentru acvacultură. Sperăm ca Bursa de Pește să redefinească aceste aspecte pentru că o unitate de procesare necesită mereu investiții. Dacă te duci în județul Tulcea, unde sunt zeci de lacuri, nu găsești o coadă de crap chinezesc, care pentru noi este o resursă importantă în vederea procesării", a explicat Daniel Buhai.

Deși inițial investitorul tulcean își dorea să prelucreze doar pește din Delta Dunării după rețete tradiționale, vechi de 100 de ani, "fie ale rușilor lipoveni, fie ale grecilor care s-au așezat la Sulina și care au venit cu know-how-ul mediteranean, viața ne-a demonstrat că nu putem să ne bazăm doar pe aceste resurse".

"Am început să luăm în calcul și resurse din import, macrou și hering, deși inițial am vrut să facem doar produse tradiționale și să prelucrăm peștele din zonă, dar viața ne-a demonstrat că nu putem să ne bazăm doar pe aceste resurse. Avem un portofoliu de 16 produse, din care nouă sunt produse tradiționale atestate de Ministerul Agriculturii, încă din luna septembrie, respectiv salatele de icre, pastrama de somn, sardeluțe, batog de crap, dar facem mai multe produse și din macrou și hering. A trebuit să diversificăm și să lucrăm și cu materie primă din import. Avem contracte cu doi mari retaileri, unde vindem pe brandul lor și doar două magazine proprii de desfacere în Tulcea, unde vindem pe brandul nostru. Participăm la târguri de profil și la toate evenimentele organizate de asociația lui Ivan Patzaichin", a adăugat investitorul tulcean.

Acesta a precizat că în jur de 10-15% din producție merge către export, mai exact schimburi intra-comunitare, în Ungaria, Slovacia și Germania, dar numai sezonier, în perioada pescuitului cu năvodul la lacul Razelm. Pentru aceste țări, unitatea procesează, în special, file de șalău, crap și alte specii. În schimb, "produsele tractor", după cum se exprimă tulceanul, care trag în sus business-ul tot timpul anului, sunt salatele de icre. "Acestea sunt singurele de pe piață fără conservanți, după cunoștințele mele, și Ministerul Agriculturii poate confirma pentru că le-am înregistrat, cu icre de la pește capturat din Delta Dunării și cele mai apropiate de rețete tradiționale, cu un termen de valabilitate de numai 12 — 16 zile, în funcție de sezon", precizează Buhai.

În prezent, investitorul tulcean intenționează să depună dosarul pentru obținerea DOP pentru produsul "Scrumbia afumată de Dunăre". De altfel și specialiștii Ministerului Agriculturii au identificat acest produs ca fiind de notorietate și pentru care ar fi posibilă recunoașterea în Uniunea Europeană.

"Suntem în faza finală, urmează să facem un ultim retuș la acest dosar și pe urmă să îl transmitem la Bruxelles, pentru obținerea recunoașterii denumirii de origine protejată (DOP). Este una dintre cele mai stricte scheme de calitate deoarece specia nu se regăsește decât în zona noastră și nu poate fi făcută nici dacă vrei în altă parte. Am dori ca "Scrumbia afumată de Dunăre" să fie un produs reprezentativ pentru noi. Specia suferă fluctuații de la an la an, iar datorită migrației sunt ani cu captură foarte slabă și nu poți să te bazezi pe el", a mai spus directorul general al unității tulcene de procesare.

Potrivit datelor MADR, prin POP 2007-2013 România a reușit să angajeze o sumă de 271,2 milioane de euro, din totalul sumelor alocate pentru întreaga perioadă de programare, ceea ce reprezintă un grad de angajare al fondurilor alocate de aproximativ 104%, și să efectueze plăți în valoare totală eligibilă de 107,16 milioane de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de aproximativ 41%.

Pentru perioada de programare 2007-2013, Programului Operațional de Pescuit din România i-a fost alocat un buget de 261,575 milioane de euro, din care 196,181 milioane de euro reprezintă contribuția Fondului European pentru Pescuit (FEP).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanțate din Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din județele Călărași, Tulcea și Constanța, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014